Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris, ENFERMERIA AVANZA: 1ER PREMIO A LA MEJOR PÁGINA WEB O BLOG DE ENFERMERIA 2007 - CATEGORÍA A


‏⁨Page 3⁩ — ⁨⁨Egalitatea⁩⁩ 3 شباط — المكتبة الوطنية الإسرائيلية │ الصحف

ClIPa Fatală Ne-am obișnuit cu atitudinea foarte măgulitoare față de-o perioadă istorică pe care ne-am deprins s-o idealizăm și să-i zicem distinct — perioada interbelică. Dar ea n-a fost atât de dulce pe cât ni se pare More Duelurișisinuciderideneuitat Dar ea n-a fost atât de dulce pe cât ni se pare astăzi… Plecarea din viaţă a lui Alexandru David i-a făcut pe colegi și pe șefi să înţeleagă ce mare pierdere a suferit publicistica și, mai ales, știinţa basarabeană.

O mulţime de note, amintiri, regrete au împânzit paginile ziarelor. Am pierdut pe cel mai luminat tânăr de aici din Basarabia, pe care ni-l hărăzise școala românească.

Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris

Am pierdut pe cel mai dârz apărător al drepturilor ţărănimii moldovenești, din sânul căreia el răsărise. Boga îl preţuia din punctul de vedere al redactorului Less Read the publication Duelurișisinuciderideneuitat Era chibzuit și măsurat în toate. Lucra cu tact și răbdare.

Calaméo - Chișinău din inima noastră. Partea a II-a

Dar mai ales aduna întocmai albinei materialul pe care l-a publicat la vârsta relativ fragedă. Avea o răbdare și o putere de muncă de neînchipuit.

  • Перед ним стояла только одна проблема.
  • Sunt femeie caut barbat vașcău
  • Это ведь помогло бы стереть множество белых пятен в общей картине.
  • Они все забрали с самой нашей первой.

Îl găseai aproape fără întrerupere la masa de lucru. Cu capul între mâini, stătea ceasuri întregi şi citea în cărţile şi gazetele ce ne vin cu grămada la redacţie.

Mai că nu era revistă şi ziar pe care să nu-l fi cunoscut.

Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris

Din cauza prea multei citiri, purta ochelari încă din şcoală. Cunoștea adânc tot ce Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga?

Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris

i in Paris tipărit în Basarabia… Parcă-l văd și-acum umblând pe jos din sat în sat și cercetând trecutul acestei provincii, ascuns sub colbul așternut de vremuri. Iubea satul și natura.

Uneori, în ceasurile libere, lepăda masa de lucru, ieșea la câmp și respirând cu lăcomie din aerul înviorător al meleagurilor noastre, zâmbea și-nainta tăcut, dar vesel.

L-am întâlnit de nenumărate ori hoinărind prin sate și, mai ales, pe la mănăstiri. Și aceasta mai cu seamă în lunile de vacanţă.

Cá maril financiarl evrel nu sint sionisti e scuzabil. Bogá { ia lor le dá mijlocul de a sl satisface toate plácerile ce se pot dobândi cu bani ; si in ziua de azl sint preá pu { ine satisfactií ce nu sl aú preÇul lor curent. Spre a sl ImbunătăÇi situaria lor roaterialá? N aú nevoe de aceastá. Spre a servi un ideal moral si istoric?

Stătea adesea întins pe iarbă și-și făcea planuri frumoase de viitor. Avea idealuri frumoase, dar ţinta tuturor ideAlexandru David dUelUri și sinUcideri de neUitat… alurilor și-o ţinea ascunsă în altarul sufletului său. Își trăda câteodată dorinţa de a se vedea veșnic în mijlocul cărţilor.

Chișinău din inima noastră. Partea a II-a

Și numai stingerea ei pare să ne repună pentru o singură clipă pe făgașul firesc al spiritului nostru. Să ne așeze faţă-n faţă cu veșnicia, demonstrându-ne că noi suntem numai niște clipe în faţa eternităţii… Şi se vede că efigiile noastre se păstrează mai bine nu pe pietrele monumentelor, ci în memoria contemporanilor.

Memoria omenească nu numai că înveşniceşte, ea are puterea de a înnobila chipurile, de a le pune mereu în raport cu timpul ce curge tot mai schimbător la faţă. Așa era obiceiul în satul lor, la Bardar.

Purtau și poartă și astăzi cruciuliţele la gât peste cămașe atât bărbaţii, cât și femeile. Și-a schimbat portul de acasă numai când comitetul școlar, foarte darnic cu fiii de ţărani pe atunci, i-a făcut un costum de uniformă. Fiind cu două clase înaintea lui, nu l-am cunoscut cum învăţa. Auzeam însă că-i premiat în fiecare an. Sârguinţa la învăţătură și-a arătat-o și prin aceDe la stânga la dreapta: prof.

Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris

Leon T. Boga, Mitrodora Candru — mama lui Alexandru David, Alexandru David, … și un prieten pe pragul casei părintești de la Bardar Duelurișisinuciderideneuitat Mi-l amintesc că era cel mai harnic cititor de cărţi din biblioteca liceului și prin clasele superioare era singurul elev la care observasem patima de a citi ziare.

Am devenit prieteni nedespărţiţi la Universitatea din București. Greutăţile vieţii te silesc întotdeauna și-ţi cauţi sprijin într-un prieten. Eu mi-am găsit sprijinul în el și în mine.

⁨⁨Egalitatea⁩⁩, 3 شباط 1899 — ⁨Page 3⁩

Prezenţa noastră împreună la conferinţe, la cursuri, la cercul studenţilor basarabeni, pe stradă devenise pentru colegii noștri simbolul adevăratei prietenii. I-am cunoscut suferinţele după cum i-am admirat dragostea și puterea de muncă. În puţine suflete trăiesc alături grija chinuitoare pentru ziua de mâine și idealurile de muncă.

Bursier și la Universitatea din București, mânca de multe ori și o dată pe zi ca să poată economisi un ban, scutind jumătate din bursa pe care o primea în bani pentru a-și cumpăra o cămașă sau o pereche de ghete.

Profesorii săi de la Universitate i-au remarcat spiritul vioi și dorinţa de muncă și l-au încurajat. Verile pentru el nu erau prilej de odihnă după munca de un an de zile în bibliotecile Bucureștiului, la trecutul Basarabiei. Încurajarea, bunăvoinţa şi alte evenimente de cultură umană nu sunt suficiente pentru a-l ridica pe om din groapa adâncă în care se zbate sufletul său… Acolo, în intima-i singurătate, el macină durerile şi gândurile cele mai năstruşnice.

E suficientă o singură scânteie de compătimire sau de ură ca să schimbe prea fina balanţă pe care e adăpostită liniştea sufletească. De astă dată soarta a mers împotriva lui Alexandru David, l-a pus la încercare și el n-a rezistat. Puterile de înfruntare a mizeriei omenești slăbiseră cu totul. Și aici a sosit clipa tragicului deznodământ… La 8 aprilienemaiputând suporta calomnierile și teroarea locotenentului Dragoș, căci pe atunci tânărul publicist de la Cuvânt moldovenesc îşi făcea stagiul militar, s-a aruncat sub roţile unei locomotive care i-a tăiat picioarele.

ENFERMERIA AVANZA: ISTORIA INFIRMERIEI

Medicii n-au putut face nimic pentru salvarea lui. N-au putut face nimic nici colegii și prietenii care, văzându-l agitat de câteva zile și bănuindu-i intenţiile, au apelat la ajutorul poliţiei ca să-l supravegheze.

Dar clipa fatală a sosit și el, rupându-se din cercul celor ce-l supravegheau, s-a aruncat sub locomotivă. Intenţia-i de a-și pune capăt zilelor se definitivase în ajun, când a scris câteva scrisori prietenilor, colegilor și profesorilor săi în care se conţineau mai multe rugăminţi. Tomescu, editor al Arhivelor Basarabiei, l-a rugat să tipărească volumul II al Bibliografiei tipăriturilor românești în Basarabia, dedicând această lucrare neamului românesc întregit, cum crede el, pe vecie.

Los continuos cambios a los que afortunadamente se ve sometida la Enfermería actual, nos obliga a estar constantemente actualizados sobre las innovaciones técnicas, la enfermedades emergentes, la evidencia científica. Porque la Enfermería avanza, los profesionales avanzamos con ella.

Pe Leon T. Boga, director al Cuvântului moldovenesc, l-a rugat să aibă grijă de copil și de soţie, iar banii obţinuţi de pe urma publicării volumului să-i depună la cont pe numele copilului. Volumul II al Bibliografiei n-a mai văzut lumina tiparului, căci C. Tomescu o fi uitat să îndeplinească această ultimă dorinţă a lui Alexandru David. Care este soarta acelui manuscris e greu de spus, la fel cum nu se știe nimic despre cele două volume de poezii netipărite și cele două piese de teatru rămase în manuscris pe masa sa de lucru.

Și numai calendarul Cuvântului moldovenesc pentru anulsemnat de Alexandru David, încheie șirul lucrărilor publicate. În recenzia Tipăriturile românești sub stăpânirea rusăvol.

I,publicată în revista Viaţa Basarabiei nr. Petre Ştefănucă se arată optimist. II și nădăjduim că dl prof.

Face? i cuno? tin? a cu barba? ii boga? i in Paris

Tomescu, căruia autorul, printr-o scrisoare trimisă în ziua nenorocită a morţii sale, i-a lăsat grija editării, va face ca vol. II să apară neîntârziat și cu aceeași îngrijire tipărit ca și vol.